Trebuie să fiu sinceră cu mine (și cu voi) și să recunosc că deși aș fi avut prilejul să scriu, nu am avut deloc starea necesară... până acum...
Am fost prea prinsă în vârtejul aducerii pe lume a unui copil, ocupată cu o ușoară depresie postnatală, cu ajustarea la noua noastră viață în trei, cu intrarea într-un nou ritm, cu rigorile unui program strict și am resimțit mult stres, cauzat în principal de lipsa de experientă în creșterea și îngrijirea unui bebeluș.
Îmi propun să scriu în mod organic, în funcție de ce am de spus, de ce se întâmplă dar și în funcție de cât timp am la dispoziție. Probabil că voi reuși să scriu câte ceva în fiecare zi, însă pentru că vreau ca blogul acesta să portretizeze viața noastră reală, trebuie să am în vedere că unele zile vor fi haotice și că probabil nu voi avea 365 de postari pe an. :)
Pentru că am scris deja prea mult text, în încheiere, vă ofer două imagini care mie îmi plac foarte mult:
dovada că dragostea există peste tot :D |
un măr frumos :) |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu